miercuri, 13 august 2014

Cele mai frumoase locuri din România şi caracteristicile lor





           Cheile Turzii






         Cheile Turzii sunt una dintre cele mai atractive zone din România. Aria protejată se află în judeţul Cluj, la o distanţă de 6 km vest de municipiul Turda.
       Au o lungime de 1.300 m şi înălţime a pereţilor de 200 m, ocupând o suprafaţă de 324 ha. Cheile Turzii s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate şi oferă un peisaj carstic de o sălbăticie rar întâlnită ce cuprinde: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc.
      Aici veţi întâlni peste 1000 de specii de plante, animale, fluturi, unele fiind foarte rare, precum usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.



Salina de la Turda





       Se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda. Intrarea în Salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7).


Salina din Turda îşi are originea într-un strat de sare de peste 400 m aflat în Transilvania şi are o vechime de peste 13 milioane de ani, formându-se într-o mare cu adâncime redusă, sub un climat tropical foarte cald.
         La Turda ciuperca de sare are o înălțime de cca 1.200 m şi a fost cercetată prin foraje relativ recente.






Lacul Ochiul Beiului





          Ochiul Beiului este un lac natural ce are o suprafaţă de 284 m² şi se află în apropierea Cascadelor Beușniței din munţii Aninei, pe pârâul Beu, în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Pentru a se ajunge la lac este nevoie să se străbată un drum dificil, dar culoarea albastră şi claritatea apei sunt impresionante.
       Lacul este alimentat de un izvor submers şi are o adâncime maximă de 3,6 m.




Focul viu-Buzău







                 Focul Viu este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care iese la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către oameni dacă flacăra se stinge).

      Fenomenul poate fi văzut în Subcarpații Buzăului pe versantul vestic a culmii Breazău, aflat pe stânga văii Slănicului la NNE de satul Terca (Comuna Lopătari) din Județul Buzău, la o altitudine de aproximativ 1030 m. 


              Fundamentul apariției fenomenului este reprezentat de existența depozitelor subterane de hidrocarburi. Flăcările ce izbucnesc din pământ pot avea înălţimi mari sau mici, depinzând foarte mult de presiunea gazelor.



Munţii Rodnei






                  Munții Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali şi au înălțimea maximă de 2.303 m atinsă de piscul Pietrosul. Sunt cei mai înalţi si mai greu de străbătut munţi din lanţul carpaţilor Orientali.

     Munţii apar sub forma unui horst alcătuit din şisturi cristaline, delimitat de falii profunde. În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare.

       Munţii Rodnei se întind pe suprafeţele judeţelor Bistriţa Năsăud şi Maramureş.





Vulcanii Noroioşi







           Vulcanii Noroioşi reprezintă o rezervaţie naturală de tip botanic si geologic ce se află în judeţul Buzău, pe raza comunei Berca la o altitudine de 341 m având o suprafață de 16,5 ha.

      În preajma vulcanilor noroioși, solul este sulfuros și sărăturos, nepropice vegetației obișnuite. Totuși, anumite specii de plante special adaptate, cum ar fi Nitraria schoberi și Obione verrucifera găsesc aici un mediu de viață propice.








Biserica Fortificată de la Viscri





           


            Biserica se află în comuna Bunești, județul Brașov şi a fost construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Din anul 1999 biserica face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

         Biserica-sală a fost construita de secui si ulterior a fost preluata de sași. Biserica a fost fortificată in secolul al XV-lea si transformată intr-o biserică fortificată cu turnuri, bastioane si două ziduri de apărare.








Barajul Siriu







            Barajul a fost aprobat în ianuarie 1972 și a fost terminat în decembrie 1994, fiind construit din rocă, steril și un miez din argilă. Volumul umpluturilor totalizează 8,3 milioane m³ anrocamente.

               Scopul construirii acestui baraj a fost alimentarea cu apă potabilă şi industrială a localitaţilor din aval, irigarea a 50.000 ha de teren agricol, dar şi producerea de enrgie electrică, prin construirea hidrocentralei Nehoiașu cu o putere instalată de 42 MW, având un debit instalat de 32 m³/s și generând o producție medie de energie electrică pe an de 144 GWh.






Peştera Urşilor








                            Peștera Urșilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.

               Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă, care a dispărut în urmă cu 15 000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră.






Cimitirul Vesel






             Este un cimitir din localitatea Săpânţa aflată în judeţul Maramureş, celebru pentru crucile mormintelor viu colorate şi a picturilor ce reprezintă scene din viața și ocupația persoanelor înhumate.

             Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. În anul 1935, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Rițiu, care era și profesor de română și latină, Stan Ioan Pătraș a realizat partea verticală a crucilor ceva mai lat, cu loc pentru epitaf. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.









Cheile Bicazului






           Cheile Bicazului reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul țării în județele Neamț și Harghita.

             Cheile au fost formate de  râul Bicaz și fac legătura între Transilvania și Moldova. Cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Roșu în amonte până la localitatea Bicazul Ardelean în aval, este străbătută de drumul transcarpatic DN12C care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz.



Castelul Bran





  


          Este un monument istoric și arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov. Inițial, castelul Bran a fost o cetate de „trecătoare” cu scop militar, patrulateră neregulată. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări cum ar fi: adăugarea turnului de sud (în 1622 după planurile principelui Gabriel Bethlen), construcția unui turn dreptunghiular la est, iar între 1883 și 1886 acoperișul a fost îmbrăcat cu țiglă.

  

         Cetatea a fost transformata în castel în anul 1920 pe când era în proprietatea reginei Maria, perioadă în care s-au realizat cele mai importante lucrări de restaurare.

           Castelul Bran se situează la mai puțin de 30 km de Brașov, pe șoseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu și care leagă Brașovul de Câmpulung. Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic.




Lacul Bucura






     


               
                  Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România şi se află situat în situat în Parcul Național Retezat din Munții Retezat. Suprafaţa lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m și lățimea medie de 160 m, perimetrul de circa 1390 m. Adâncimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac.






Lacul Vulturilor –Lacul fără fund









                                Este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului, la o altitudine de 1.420 m, în apropierea localității Gura Siriului din comuna Siriu, județul Buzău, România. Adâncimea sa maximă este de 2,5 m.

                      Cele două nume ale acestui lac provin din două legende. I se spune Lacul Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnată de Alexandru Vlahuță în cartea sa România pitorească, lacul ar fi un loc unde vulturii veneau primăvara să-și învețe puii să zboare. Numele de Lacul fără Fund provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turma de mioare, a aruncat bâta în apa lacului și a plecat. După un an de peregrinări, ciobanul și-ar fi regăsit bâta în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă.





Bâlea Lac







                             Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2040 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație științifică. 

                Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș.






Delta Dunării





                 Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și parc național în taxonomia internațională a IUCN.

               Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia și Musura formează granița cu Ucraina. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m².




Lacul Rosu






              Este un lac de baraj natural format în 1837, la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni, în județul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.

                  Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier



Mănăstirea Cozia






Mănăstirea Cozia este un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul istoriei sale multiseculare.

          Mănăstirea Cozia a constituit de-a lungul timpului un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 și 17 aprilie 1448 se atestează că aici funcționa o școală mănăstirească încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al marelui voevod Mircea cel Bătrân a compus versuri și imnuri religioase, el fiind considerat primul poet român.





Transfăgărășan





                  

        Este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, Județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km. Porțiunea construită propriu-zis în perioada 1970-1974 este Baraj Vidraru-Cârțișoara, pe o lungime de aproximativ 91 km[1], deși în mod practic drumul se consideră ca începând de la ieșirea din Căpățâneni-Ungureni/hidrocentrala Arefu.









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu