Cele 7 minuni ale lumii antice

     Cele șapte minuni ale lumii antice este o listă bine-cunoscută a șapte edificii din antichitate. Lista reprezenta un ghid turistic pentru călătorii din lumea antică ce doreau sa vadă cele mai cunoscute destinaţii din acea perioadă.

       Cea mai veche variantă a listei a fost elaborată în secolul al ll-lea Î.Hr, de către  Antipater din Sidon. Lista se bazează pe ghidurile populare printre călătorii eleni şi cuprinde doar clădiri din jurul Mării Mediterane. Cele 7 minuni erau considerate minune pentru că erau printre cele mai vizitate destinaţii.

11.      Piramida lui Keops (Marea Piramida din Giza/Gizeh)

                Este localizată pe Platoul Gizeh (necropola anticului Memphis ), actualmente parte a capitalei Cairo.

        Piramida lui Keops este singura minune antică a lumii care nu necesită descrierea istoricilor sau a poeţilor, deoarece în ciuda faptului că este cel mai vechi monument, s-a conservat cel mai bine păstrându-şi forma intactă.

        Piramida a fost construită de egipteni în anul 2.550 Î.Hr, la ordinul faraonului Khufu din a IV-a Dinastie, pentru a-i servi drept mormânt acestuia.

       Construcţia piramidei a durat peste 20 de ani şi la ea au lucrat peste 100 de mii de oameni. Deşi nici în ziua de azi nu s-a aflat cum s-au aşezat blocurile uriaşe de piatră, au apărut mai multe teorii care ţin să explice diverse metode: una din aceste teorii se referă la construirea unei rampe drepte sau în spirală, ce era înălțată pe măsură ce se ridica piramida. Această rampă, îmbrăcată cu noroi și apă, ușura transportarea blocurilor împinse (sau trase) la locul lor. 

         Când au cucerit Egiptul, în anul 641 e.n., arabii au găsit piramida intactă și după ce au deschis-o, căutând comoara lui Keops, sarcofagul era gol.

         Piramida din Gizeh a fost cea mai înaltă construcţie din lume timp de 43 de secole şi a fost detronată în 1889 când a fost construit Turnul Eiffel.

12.      Grădinile suspendate din Babilon (Gradinile Semiramidei)

   Dintre toate cele 7 minuni ale lumii antice, aceasta construcţie este singura a carei existenţă nu a fost incă dovedită 100 %.

            Grădinile suspendate din Babilon au fost construite de babiloneni în anul 600 Î.Hr la ordinul regelui Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Ch.), pentru una din soțiile sale, Amytis sau Amuhea.

               Aceste superbe grădini create artificial ar fi fost o construcţie compusă din mai multe terase suprapuse, pe care erau amenajate grădini cu vegetaţie luxuriantă şi erau la acea vreme unice pe plan arhitectonic.

        Uriaşele grădini ocupau o suprafaţă de 15000 m² şi se ridicau pe 4 terase până la 77 metri înălţime. Pe terase erau plantaţi arbori din mai multe specii, înalţi de 24 metri, care erau udaţi de pompe cilindrice al căror secret de funcţionare nu se cunoaşte încă. Sub terase se aflau camere răcoroase sprijinte pe coloane, care erau special amenajate pentru familia regală.

         După mai multe concluzii, se pare că aceste grădini suspendate au fost dărâmate  de perşi odată cu Turnul Babel, în timpul ocupării Babilonului.

13.      Templul zeiţei Artemis din Efes (Templul Dianei)

              Templul a fost ridicat în anul 550 î.Hr. în Efes, oraș aflat atunci pe teritoriul imperiului babilonian. Templul zeiței Artemis din Efes se află 50 km la sud de orașul Izmir, Turcia.

      A fost un edificiu antic grec construit pentru zeița Artemis, la cerinţa împăratului Adrian cel Mare, iar construirea sa a durat 120 de ani.

      Clădirea a fost lată de 51 m și de 105 m lungime iar 127 de coloane de 18 m înălțime susțineau acoperișul.

         Philon a spus despre templu: "Am văzut zidurile din Babilon, am văzut grădinile din Semiramis, am văzut statuia lui Zeus din Olimp, Colosul din Rodos, piramidele. Dar când am văzut templul din Efes, celelalte minuni au dispărut ca în ceață."

          În interiorul templului se află statuia înaltă de 2 metri a zeiţei Artemis, acoperită cu aur şi argint. În anul 356 Î.Hr. templul a ars intr-un incediu şi a fost reconstruit de Alexandru cel Mare, urmând să fie din nou distrus de goţi. În anul 391 d.Hr. este refăcut, iar în 401 d.Hr., este distrus definitiv la comanda Sfântului Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului – unul din cei 3 Mari Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe.

1   4.      Statuia lui Zeus din Olimpia

       Statuia a fost scluptată după după tehnica criselefantină, în fildes ornat cu aur, având structura internă de lemn.

         Statuia avea o înălţime de 12 metri şi a fost realizată de către sculptorul Phidias în preajma anului 435 î.Ch. î, fiind situată în oraşul Olimpia din Grecia.

          În 1958 a fost descoperit la Olympia și atelierul lui Phidias unde s-a lucrat la realizarea statuii și au putut fi identificate câteva din tehnicile de lucru (ulterior atelierul a fost transformat într-o bazilică creștină, în prezent ruinată).

         Statuia îl infăţişa pe Zeus, aşezat pe un tron cu un spătar înalt şi bogat decorat.

1      5.      Mausoleul din Halicarnas

          Mausoleul din Halicarnas a fost opera arhitecților Pytheos și Satyros și a sculptorilor Scopas și Timotheos. Mausoleul poartă numele guvernatorului local Mausol, care a fost guvernatorul (satrapul sau regele) provinciei elenistice Caria (377-353 î.Ch.) pentru care fusese destinat, ca mormânt-templu.

      Acest mausoleu a fost cel mai renumit monument funerar al antichitaţii. Edificiul nu a fost distrus de mână omenească, deoarece marii cuceritori (cum ar fi Alexandru cel Mare, care a cucerit orasul Halicarnas in anul 334 i.Hr.) au cruţat monumentul si l-au tratat cu respect, însă un cutremur foarte puternic ce a avut loc în secolul al XII-lea d.Hr a distrus în totalitate clădirea înaltă de 49 de metri.

    6.      Colosul din Rodos

       A fost o statuie uriaşă construită în antichitate pe insula Rhodos din Grecia. Statuia îl infăţişa pe zeul grec al Soarelui, Helios. Măsura în jur de 36 metrii şi stătea pe un soclu înalt de 15 metri. Construirea statuiei a durat 12 ani şi a fost finalizată în 282 î.Hr. Unii istorici sunt de părere că statuia străjuia intrarea în portul din insulă.

       Statuia era construită din bronz şi a fost întărită apoi, cu fier şi piatră.

17.      Farul din Alexandria

          Acest far a fost construit în secolul 3 î.Hr, fiind timp de multe secole cea mai înaltă clădire construită de om, măsurând între 115 şi 135 metri.

          Farul a fost construit în Egipt pe Insula Pharos, de unde provine şi termenul „Far” (turn de iluminare folosit ca reper in navigatie). La început construcţia a reprezentat doar un simbol al portului, apoi a devenit indicator pentru marinari. Farul era construit din blocuri uriaşe de marmură albă şi avea 3 niveluri separate. Din interiorul lui ieşeau flăcări care nu se stingeau niciodată luminând atât noaptea cât şi ziua şi făcând vizibil drumul spre port. Se spune că flacărea se vedea de la 50-60 Km îndepărtare.

            Farul a fost distrus de 2 mari cutremure ce au avut loc în 1303, respectiv 1323 iar în 1994, aproape de oraşul Alexandria, nişte scafandri au găsit în mare ruinele farului.