Vineri, 08.08.2014, Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Gheorghe Mencinicopschi şi fostul director al ADS Corneliu Popa au fost condamnaţi la câte 8 ani de închisoare, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş la 7 ani de închisoare.
Conform procedurilor, Voiculescu va sta in carantină timp de 21 de zile, cel mai probabil la Penitenciarul Rahova. După cel mult o lună, Administraţia Penitenciarelor va stabili regimul şi locul de detenţie. Regimul de detenţie se stabileşte în funcţie de vârsta deţinutului, starea de sănătate şi antecedentele penale ale acestuia
Având în vedere că Dan Voiculescu are 67 de ani, conform prevederilor legale, ar putea fi eliberat după ce execută o treime din pedeapsă.
Sediile Antena şi Grivco vor fi confiscate prin decizia CAB în dosarul ICA. LISTA COMPLETĂ a bunurilor confiscate de la Dan Voiculescu
Curtea de apel Bucureşti, a dispus ca sediul posturilor
Antena şi cel al grupului de firme Grivco vor fi confiscate. Totodată,
magistraţii de la CAB au decis să îi confişte lui Voiculescu şi penthouse-ul
din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.
De asemenea, i
se confiscă lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce
reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a
spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa
a hotărât confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile
firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat
sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.
Cameliei
Voiculescu , fiica lui Dan Voiculescu, i se va confisca suma de 2.984.358,3 lei
reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la ICA, donate de
Voiculescu, iar Corinei Voiculescu, suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând
contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la ICA, ce i-au fost donate tot
de tatăl său.
Surorile Voiculescu: Camelia (stânga), Corina (dreapta)
Totodată, de
la Camelia şi Corina Voiculescu se confiscă sumele donate de Dan Voiculescu în
urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.
Magistratii au mai decis si confiscarea noului sediu al
Antenei 3, precum si terenul pe care se află cladirea.
Toate proprietăţiile confiscate vor trece în patrimoniul statului, in vederea recuperarii unei parţi din prejudiciul din acest dosar, evaluat la 60 de milioane de euro.
Conform Top 300 Capital, familia Voiculescu deținea aproximativ 600-650 de milioane de euro în anul 2012.
Scurt rezumat despre viaţa controversată a mogulului media Dan Voiculescu
Tinereţea
Dan Voiculescu s-a născut la data de 25 septembrie 1946 Bucureşti, într-o familie
modestă, tatăl fiind instalator iar mama casnică. A crescut în cartierul
bucureștean Bariera Vergului, lângă Patinoarul 23 August, unde a practicat
hochei pe gheață. În 1969 a satisfăcut serviciul militar la o unitate militară
din Focșani, specialitatea intendență, obținând gradul militar de sublocotenent
de intendență în rezervă. A urmat Facultatea de Comerț Exterior din cadrul
Academiei de Studii Economice București, iar după absolvirea facultăţii Dan Voiculescu este repartizat la
întreprinderea Tehnoforest, de unde este transferat la o întreprindere de
comerț exterior nou formată – Vitrocim.
Crescent
În 1982, Dan Voiculescu renunță la locul de muncă de la stat și devine reprezentantul firmei cipriote Crescent Commercial & Maritime Ltd. Cyprus în România. Crescent avea relații privilegiate cu Securitatea, în concret cu Întreprinderea de Comerț Exterior „Dunărea”, condusă de colonelul Constantin Gavril.
Relația cu Securitatea
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
(CNSAS) a confirmat prin decizia luată în unanimitate în iunie 2006,
colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ Felix, cu Securitatea ca
poliție politică. Verdictul a fost confirmat și de Justiție, așa cum prevede
legea, Curtea de Apel București respingând în 5 februarie 2010 contestația
senatorului. Curtea de Apel a justificat decizia prin faptul că notele
informative au lezat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor
urmăriți.
Conform CNSAS, prima oară când Voiculescu a fost recrutat de Securitate a fost în 1970 sub numele de cod „Mircea”, când i s-a dat misiunea de a colecta informații despre cetățenii străini, activând ca translator de limbă germană pentru aceștia; întrucât rezultatele au fost nesatisfăcătoare, colaborarea aceasta s-ar fi încheiat în anul următor. În 1973, i s-ar fi dat numele de cod „Felix” și timp de doi ani ar fi dat o serie de note informative despre cetățenii străini cu care a avut contact. În 1975, Voiculescu a devenit membru al PCR, iar Securitatea ar fi renunțat la informatorul Felix, el fiind însă folosit în continuare ocazional, cum a fost cazul notei din 1977, care a fost importantă pentru CNSAS în vederea formulării acuzației de poliție politică.
După 1979
Securitatea a deschis dosarul „Dorin”, în care Voiculescu era cel urmărit,
fiind suspectat în urma comportamentului său nonconformist, a luxului în care
trăia și a contactelor nepermise de regulamente cu cetățeni străini în timpul deplasărilor
în afara țării.
În urma
contestațiilor ridicate în acest caz, Curtea Constituțională a decis că Legea
Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) era
neconstituțională, admițând excepția ridicată în procesul Dan Voiculescu–CNSAS.
Ziarul Jurnalul Național, aparținând trustului Intact, a titrat în acea zi „Dan
Voiculescu a învins CNSAS”. Legea a fost ulterior modificată prin ordonanță de
urgență, fiind pusă de acord cu decizia Curții Constituționale prin
introducerea obligativității confirmării verdictului în instanță. În cazul lui
Dan Voiculescu, verdictul a fost confirmat de Curtea de Apel București la
începutul lui 2010 și de Înalta Curte de Casație și Justiție în martie 2011.
Probele reținute de Înalta Curte sunt fișa acestuia de la Direcția a III-a a
Ministerului de Interne, precum și o notă în care Dan Voiculescu relata
acțiunile unui cetățean austriac de origine română. Dan Voiculescu a scris pe
blogul său că, așa cum afirmase și anterior deciziei ÎCCJ, va contesta decizia
Înaltei Curți la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru soluționarea
cazului său, pe care el îl consideră a fi de natura politică; el a arătat că se
bazează în demersul său pe faptul că unul din membrii ÎCCJ este judecătorul
Emanuel Albu, fost membru al PDL.
Activitatea
didactică de după 1989
Începand cu 1996 Dan Voiculescu a ținut cursuri timp de 8
ani la Academia de Studii Economice București, în cadrul Catedrei de Relații
Economice Internaționale, disciplina „Competiție și Competitivitate”. Din 2003
până în 2007 și-a suspendat cursurile în semn de protest față de ușurința
acordării titlului de doctor unor persoane cu o moralitate sau profesionalism
indoielnice. În 2007 a revenit la catedră, iar în 2008 a solicitat Comisiei
Juridice a Senatului, alături de alți 16 senatori, avizarea cumulului de
funcții de care beneficia. Comisia Juridică a avizat favorabil solicitarea
acestuia, fiindu-i permis să își continue activitatea de profesor universitar
la ASE în paralel cu aceea de senator.
Afacerile de
după 1989
După 1990 a înființat Holdingul Grivco. Grupul avea la
început ca principală activitate comerțul exterior. A urmat implicarea în media
și lansarea unui ziar format A4 - Jurnalul Național și prima televiziune
comercială din România, Antena 1. În timp, activitățile grupului s-au concentrat
pe comerțul exterior cu materiale industriale, comerțul enegetic, agricultură
și mass-media, dând naștere holdingului GRIVCO, structurat în prezent pe 3
divizii: comerț, media, industrie & servicii. Dan Voiculescu a atins primul
milion de dolari în anul 1996, fiind format din circa 400.000 dividende de la
GRIVCO și circa 600.000 dividende de la Antena 1. Cea mai cunoscută companie a
grupului Grivco este Intact Media Group, care cuprinde televiziunile Antena 1,
Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Antena International și GSP TV, radiourile
Romantic FM și Radio ZU, publicațiile Jurnalul Național, Gazeta Sporturilor,
Săptămâna Financiară, Felicia, Confidential, BBC Top Gear, BBC Good Food, BBC
Science Focus, tipografia Intact, Fundația “Mereu Aproape”.
Trustul media a fost cedat în 2006 fiicei
sale, Camelia Voiculescu, în urma intenției lui Dan Voiculescu de a ocupa
funcția de vice-premier în guvernul Tăriceanu, din partea Partidului
Conservator, post din care demisionase George Copos.
În anul 1991
Dan Voiculescu a fondat Partidul Umanist din Romania, care în 2005 și-a
schimbat titulatura în cea de Partidul Conservator. A deținut președinția
executivă a formațiunii între 1991 și 2005, partidul devenind un aliat al
Partidului Social-Democrat în timpul guvernării Adrian Năstase
În aprilie
2007, Comisia parlamentară condusă de senatorul Dan Voiculescu a reușit, pentru
prima oară în istoria post-decembristă a României, suspendarea unui președinte
în funcție. Deși Curtea Constituțională îl avizase negativ, raportul întocmit
de „Comisia Voiculescu” a fost adoptat, în Parlamentul României, cu 322 de
voturi „pentru” și numai 108 "împotrivă", președintele Traian Băsescu
fiind astfel suspendat din funcție.[34] La referendumul ce a urmat, Traian Băsescu
a fost reconfirmat în funcția de președinte.
Primul
mandat de senator, cel din legislatura 2004–2008, nu a fost dus până la capăt.
În toamna anului 2007, Dan Voiculescu s-a retras din Parlament, acuzând lipsa
de susținere a proiectelor promovate de PC. Era vorba despre promovarea
proiectelor sale referitoare la prelungirea contractelor chiriașilor din casele
naționalizate, reducerea TVA-ului pentru produsele alimentare de baza, fondul
de solidaritate pentru pensionari și neimpozitarea profitului reinvestit.
Dan
Voiculescu este președintele fondator al Fundației “Dan Voiculescu” pentru
Dezvoltarea României, înființată în 1990. Este de asemenea inițiator și
fondator al Institutului de Studii Politice Conservatoare, fondator și
președinte onorific al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, membru de
onoare în Camera Națională Română din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a
României și membru de onoare al Fundației Culturale Române.
Procesul ICA
La sfârșitul anului 2008 Dan Voiculescu a fost trimis în
judecată de Direcția Națională Anticorupție fiind acuzat de utilizarea în 2003
a influenței sale, în calitate de lider al unui partid aflat la guvernare,
pentru achiziționarea de către Grivco a pachetului majoritar de acțiuni al
Institutului de Cercetări Alimentare. Dosarul a fost trimis la Înalta Curte de
Casație și Justiție, având în vedere calitatea lui Voiculescu de membru al
parlamentului. Acolo, dosarul a suferit până în noiembrie 2010 șapte amânări
consecutive. În decembrie 2010, Dan Voiculescu a fost audiat, acesta susținând
că dosarul ar fi o comandă politică a lui Traian Băsescu. Au urmat șase noi
amânări, procesul a înaintat, a fost mutat în urma demisiei lui Voiculescu din
Parlament de la Înalta Curte de Casație și Justiție la Tribunalul București. În
data de 26 septembrie 2013 a fost condamnat de Tribunalul București la 5 ani de
închisoare pentru infracțiuni de corupție. Împotriva sentinței au formulat
apeluri atât DNA, cât și Voiculescu și alți coinculpați, apeluri care vor fi
judecate de Curtea de Apel București în data de 4 august 2014. În data de 8
august a fost condamnat definitiv la 10 de inchisoare în acealași dosar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu